Se știa despre mine că nu refuz aproape nimic.
Bărbații care mă rezervau știau asta. Plăteau un preț exorbitant tocmai pentru acea „aproape”. Pentru senzația că pot cere orice, iar eu voi accepta… cu o singură condiție: să mă facă să o doresc cu adevărat.
Clientul din seara aceea era diferit.
Mesajul lui fusese scurt:
„Vreau tot ce ai. Fără limite. Fără „nu”. Doar un singur cuvânt de siguranță. Prețul nu contează.”
L-am întâlnit în penthouse-ul de la etajul 45. Când am intrat, el stătea în fața ferestrei uriașe, cu un pahar în mână. Era înalt, bine făcut, cu o prezență care umplea camera fără efort. Costumul negru scosese în evidență umerii largi și talia îngustă.
M-a privit lung, apoi a vorbit cu voce joasă, calmă:
— Am auzit că nu refuzi nimic. E adevărat?
Am zâmbit ușor, lăsând poșeta să cadă pe fotoliu.
— Aproape nimic.
El a dat din cap, satisfăcut.
— Bun. Atunci dezbracă-te. Complet. Și rămâi în picioare în mijlocul camerei.
Am ascultat. Mi-am scos rochia lent, lăsând mătasea să alunece pe piele. Am rămas goală în fața lui, doar în tocurile înalte. El s-a apropiat și a dat ocol în jurul meu ca un lup care își măsoară prada.
Degetele lui mi-au atins ușor sânii, coborând pe burtă, apoi între picioarele mele. A simțit cât de udă eram deja și a zâmbit.
— Îți place ideea că nu poți refuza, nu-i așa?
Nu am răspuns. Nu era nevoie.
M-a condus spre patul imens. M-a așezat pe spate și mi-a ridicat brațele deasupra capului.
— Nu te mișca.
A început să mă exploreze cu o răbdare chinuitoare. Gura lui a coborât pe gâtul meu, apoi pe sâni, sugându-mi sfârcurile până am gemut. Limba lui a continuat drumul în jos, peste buric, până între coapse. M-a lins lent, adânc, cu mișcări precise, aducându-mă aproape de orgasm de mai multe ori, doar ca să se oprească exact când eram pe muchie.
Când tremuram deja necontrolat, s-a ridicat și și-a dat jos pantalonii. Membrul lui era gros, lung și tare ca piatra. S-a așezat între picioarele mele și a intrat încet, foarte încet, până la capăt.
Am gemut lung. Mă umplea complet.
A început să se miște – întâi lent, profund, apoi din ce în ce mai tare. Mâinile lui îmi țineau încheieturile lipite de pat, imobilizându-mă. Fiecare lovitură era puternică, precisă, lovindu-mă exact acolo unde mă făcea să văd stele.
— Spune-mi ce nu ai refuza în seara asta, a șoptit răgușit, fără să oprească ritmul.
— Orice… am gemut eu. Orice vrei…
El a zâmbit și a accelerat. M-a întors pe burtă, mi-a ridicat șoldurile și a intrat din nou, și mai adânc. Loviturile deveneau brutale, delicioase. Mâna lui mi-a prins părul, trăgându-mi capul pe spate, în timp ce cealaltă mă lovea ușor peste fese, ritmic.
Când am simțit că nu mai rezist, el a mârâit lângă urechea mea:
— Poți termina… acum.
Orgasmul m-a lovit ca un val violent. Am țipat, corpul meu contractându-se puternic în jurul lui. El a continuat să mă penetreze prin orgasmul meu, până când a explodat și el, revărsându-se adânc în mine cu gemete lungi, fierbinți, ținându-mă strâns lipită de el.
Am rămas amândoi respirați greoi, corpurile încă unite.
El mi-a sărutat ceafa transpirată și a șoptit:
— Ai refuzat ceva în seara asta?
Am zâmbit slab, încă tremurând.
— Nu… nimic.
El a râs încet, mângâindu-mi spatele.
— Bun. Pentru că noaptea abia a început… și încă mai am câteva idei pe care nu le-ai refuzat niciodată.
