Era trecut de miezul nopții când ușa apartamentului de lux s-a deschis fără zgomot. Eu stăteam în picioare lângă fereastra panoramică, cu un pahar de vin roșu în mână, privind luminile orașului care sclipeau ca niște diamante împrăștiate. Purtam un halat lung de mătase neagră, legat lejer la talie, care abia ascundea conturul corpului meu.
El a intrat și s-a oprit în prag, privindu-mă lung. Era înalt, bine făcut, cu acel aer de bărbat care știe exact ce vrea… și ce nu ar trebui să vrea.
— Nu ar trebui să fiu aici, a spus el cu voce joasă, aproape răgușită.
Am zâmbit lent, întorcându-mă spre el.
— Știu. Ești clientul meu cel mai important… și totuși, ești bărbatul interzis. Căsătorit. Puternic. Intangibil pentru oricine altcineva. Dar pentru mine… ești doar un bărbat care a plătit foarte mult ca să petreacă noaptea cu șefa escortei.
Am pus paharul jos și m-am apropiat de el cu pași lenți, calculați. Halatul mi se deschidea ușor la fiecare mișcare, dezvăluind o fâșie de piele goală.
El a înghițit în sec când m-am oprit la doar câțiva centimetri distanță.
— De ce eu? a întrebat, deși știa deja răspunsul.
— Pentru că îmi place pericolul, am șoptit, ridicând o mână și trecându-mi degetele pe cravata lui. Pentru că ești singurul client pe care nu-l las niciodată să mă atingă… decât când decid eu. Și pentru că știu cât de mult îți dorești să-mi comanzi… deși eu sunt cea care comandă totul.
I-am desfăcut cravata încet, trăgând-o de pe gâtul lui. Apoi am început să-i desfac nasturii cămășii, unul câte unul, fără grabă. Pieptul lui era cald, mușchii tensionați sub degetele mele.
— Ești obișnuit să controlezi totul, nu-i așa? am murmurat, lipindu-mi buzele de gâtul lui. La birou, acasă, în patul conjugal… Dar aici, în noaptea asta, eu sunt șefa. Eu decid când respiri mai repede. Eu decid când gem.
L-am împins ușor spre canapea până când s-a așezat. M-am urcat deasupra lui, cu genunchii de o parte și de alta a șoldurilor sale. Halatul mi s-a deschis complet, dezvăluindu-i că nu purtam nimic pe dedesubt. Sânii mei plini îi atingeau aproape pieptul, sfârcurile deja întărite.
El a încercat să mă prindă de talie, dar i-am prins încheieturile și i le-am fixat pe spătarul canapelei.
— Nu. Încă nu, am spus cu un zâmbet dominator. Mai întâi… vreau să simți cât de udă sunt doar pentru că știu că nu ar trebui să fii aici.
M-am frecat lent de el, lăsând umezeala mea să alunece pe materialul pantalonilor săi. El a gemut, capul căzându-i pe spate.
Am coborât încet, desfăcându-i cureaua și trăgându-i pantalonii jos. Membrul lui era deja tare, gros, pulsând de dorință. L-am mângâiat cu degete lungi, apoi m-am aplecat și am trecut limba lent de la bază până la vârf, învârtindu-mă jucăuș în jurul capului sensibil.
— Atât de tare pentru o femeie pe care nu ar trebui s-o dorești… am șoptit înainte să-l iau adânc în gură.
Mișcările mele erau lente, profunde, controlate. Îl simțeam cum pulsează pe limbă, cum încearcă să se abțină. Când am simțit că e aproape, m-am oprit și m-am ridicat din nou deasupra lui.
— Acum… poți să mă atingi, am permis eu.
Mâinile lui mi-au cuprins sânii imediat, strângându-i cu poftă, degetele lui ciupindu-mi sfârcurile. Am coborât peste el, luându-l încet, centimetru cu centimetru, până l-am avut tot în mine. Amândoi am gemut în același timp.
Am început să mă mișc ritmic, șoldurile rotindu-se într-un dans lent și senzual. El mă ținea de talie, împingându-se în mine din ce în ce mai adânc, mai tare.
— Fută-mă ca și cum ai fi furios că nu poți să mă ai oricând vrei, am șoptit la urechea lui, accelerând ritmul. Ca și cum aș fi secretul tău cel mai întunecat.
Respirațiile ni s-au accelerat. Sunetul pielii care se lovea ritmic umplea camera. Eu mă ridicam și coboram peste el cu forță, strângându-l în interiorul meu la fiecare mișcare. Sânii mei săltau în fața feței lui, iar el îi prindea cu gura, sugându-i cu poftă.
Când orgasmul m-a lovit, m-am arcuit pe spate, un geamăt lung și intens scăpându-mi dintre buze. Corpul meu tremura puternic în jurul lui. El m-a urmat aproape imediat, explodând adânc în mine cu un geamăt gutural, ținându-mă strâns de șolduri în timp ce se golea complet.
Am rămas așezată pe el câteva minute lungi, cu capul pe umărul lui, respirând greu.
În cele din urmă, i-am șoptit la ureche, cu un zâmbet mic și periculos:
— Data viitoare… o să te fac să mă rogi să fii din nou bărbatul meu interzis.
S-a ridicat, s-a îmbrăcat în tăcere, dar înainte să iasă pe ușă, s-a întors și m-a privit lung.
— O să revin.
Am zâmbit, încă goală pe canapea.
— Știu.
